​Toxiinfecția alimentară (Intoxicația Alimentară)

toxiinfectie alimentara

Ce este toxiinfecția alimentară?

Toxiinfecția alimentară este o infecție digestivă care, de cele mai multe ori, este produsă de ingestia unor alimente contaminate fie cu diverși patogeni, fie cu toxine ale bacteriilor și mult mai rar de virusuri sau paraziți. Această afecțiune apare cel mai des în perioada sezonului cald și se manifestă sporadic, dar și în colectivități, în focare epidemice ce pot efecta mii de persoane.

Cauzele apariţiei toxiinfecției alimentare

Apariția toxiinfecției alimentare este datorată consumului de alimente contaminate și de igiena precară. De regulă, vara există riscul ca alimentele consumate să fie păstrate în condiții improprii, iar acest lucru poate deveni o cauză favorizantă ingerării unei cantități suficient de mare de agenți patogeni, care să ducă la apariția acestei afecțiuni digestive.

Alimentul contaminat poate fi cel mai frecvent un preparat pe baza de ou, inclusiv derivate din ou care poate însemna: maioneză, frișcă sau produse de patiserie. Alături de ou, se mai pot adăuga crustaceele, peștele, mezelurile din surse neverificate și alte preparate pe bază de carne.

Printre cele mai frecvente cauze ale apariției toxiinfecției alimentare se numără:

  • Prepararea sau reîncălzirea mâncării la temperaturi necorespunzătoare
  • Igiena precară a persoanelor care manipulează alimentele
  • Depozitarea necorespunzătoare a alimentelor

Factori de risc în dezvoltarea toxiinfecției alimentare

Ca și în cazul altor patologii, există anumite grupe de risc, acestea fiind în principal date de extremele de vârstă ori cazuri speciale:

  • femeile însărcinate
  • copiii la vârste fragede, care sunt mai sensibili: sugarii, preșcolarii
  • vârstnicii, frecvent peste 65 ani
  • persoanele cu boli cronice, care sunt mult mai predispuse să facă o formă complicată și să aibă nevoie de ajutor medical specializat

Factorii responsabili de creșterea riscului de a dezvolta toxiinfecții alimentare, mai ales atunci cand vine vorba despre alimentație, sunt:

  • consumul de alimente sau băuturi nepasteurizate, lapte și/sau produse din lapte nepasteurizate, cum ar fi brânza sau smântâna
  • consumul de alimente care au fost insuficient preparate: carne crudă, friptură în sânge, pește sau pui infestate cu diverse bacterii, scoici, melci sau moluște contaminate
  • consumul unor alimente sau băuturi contaminate în procesul de preparare sau manevrarea a acestora (transport, ambalare etc.)
  • consumul unor alimentare contaminate în cadrul călătoriilor sau vacanțelor în țări în curs de dezvoltare

Simptomele toxiinfecției alimentare

În general, toxiinfecția alimentară este autolimitantă și are o simptomatologie destul de redusă, aceste simptome putând fi întâlnite și în cazul altor afecțiuni. Dintre simptomele care ar trebui să ne atragă atenția se numără simptomele gastro-intestinale:

  • Diaree Diaree
  • Crampe Crampe
  • Greata Greaţă
  • Varsaturi Vărsături
  • Moleseala Stare de leșin
  • Dureri de cap Dureri de cap

Intensitatea acestor simptome poate varia în funcție de vârstă sau de starea de sănătate a fiecăruia.

Simptomele toxiinfecției alimentare apar brusc, de cele mai multe ori la doar câteva ore de la ingestie, iar pacientul simte o stare de rău general, dureri abdominale, amețeli, asociind apoi vărsăturile cu sau fără scaune diareice. În cazul formelor mai grave pot apărea: febra, frisoanele, transpirațiile și scăderi ale tensiunii arteriale, împreună cu alte manifestări de ordin general.

Timpul necesar pentru apariția simptomelor, durata manifestării acestora dar și severitatea acestora, depind de mai mulți factori, printre care tipul microorganismului care a determinat infecția, vârsta și starea generală de sănătate a persoanei infestate.

Este bine de reținut însă, că nu toate toxiinfecțiile alimentare au aceleași simptome și că grețurile, vărsăturile, diareea și durerile abdominale sunt unele dintre cele mai comun întâlnite. Unele intoxicații alimentare pot prezenta simptome mult mai grave, determinate de bacteriile sau virușii responsabili:

  • intoxicația alimentară cu Clostridium botulinum (bacterie care provoacă botulismul): acesta conține o neurotoxină ce poate provoca paralizie nervoasă și musculară. Slăbiciunea generalizată și vederea dublă, alături de amorțire musculară craniană sunt doar câteva dintre simptomele ce apar la aproximativ 18-36 ore de la infecție.
  • toxoplasmoza (infecție produsă de parazitul toxoplasma gondi): este, de obicei, asimptomatică sau prezintă simptome minore precum cele apărute într-o răceală. Uneori poate apărea inflamatia ganglionilor limfatici, dureri și crampe musculare.
  • listerioza: este o boală infecțioasă ce poate provoca febră și dureri musculare, ocazional greață și diaree. În cazul răspândiri la nivelul sistemului nervos, apar simptome precum: cefaleea (durerea de cap), înțepenirea cefei cu durere accentuată local, confuzie, pierderea echilibrului sau chiar convulsii.
  • toxiinfecția alimentară cu E. coli: apare cu frecvență mai mare în randul copiilor sub 5 ani și persoanelor peste 65 ani. Acestă infecție este extrem de agresivă și poate duce la complicații sanguine și renale severe.
  • salmoneloza (infecție cu bacteria Salmonella): este cauzată de consumul de carne, ouă sau produse din ouă, crude (ex. maioneză), insuficient preparate termic sau spălate cu apă contaminată. Printre cele mai severe manifestări este diareea, ce se poate manifesta pe o durată mai mare (mai mult de o săptămână și necesită spitalizare, pentru monitorizarea atentă a pacientului.

Simptome gastro-intestinale precum diareea, greața sau vărsăturile pot apărea totodată în cazul infecției cu microorganisme prezente în mediul înconjurător, agenți patogeni ce se răspândesc prin contact interpersonal sau prin apă contaminată. Giardia lamblia este un parazit care trăiește în rezervele de apă și provoacă, cu precădere în rândul copiilor, diaree și crampe intestinale.

Cum se deosebește toxiinfecția alimentară de alte afecțiuni digestive?

Simptomatologia toxiinfecției alimentare este nespecifică. Ceea ce diferențiază o afecțiune ușoară autolimitantă cum este toxiinfecția alimentară de o afecțiune organică este durata simptomatologiei care este mult mai mare într-o boală organică. De altfel, o altă diferență este că o boală organică este însoțită de o scădere ponderală importantă și de prezența produselor patologice în scaun: sânge, mucus și puroi.

Tratamentul toxiinfecției alimentare. Care sunt remediile la care putem apela?

Este foarte important să știm să acționăm rapid, corect și complet încă de la primele semne.

Este știut și verificat prin studii că sub 10% din toxiinfecțiile alimentare necesită tratament etiologic antibiotic. O greșeală frecventă este consumul de antibiotic fără recomandarea medicului. Antibioticele sunt folosite doar în cazurile cele mai grave ale acestei afecțiuni.

Există mai multe plante medicinale care pot fi folosite cu încredere de cei care suferă de această infecție digestivă:

  • Mentă și mușețelul -> Consumate sub formă de ceai, de regulă combinate. Au efecte benefice, având proprietăți analgezice și antiseptice.
  • Echinacea -> Este un remediu eficient și foarte puternic, care acționează împotriva multor infecții.
  • Anghinarea -> Eficientă în înlăturarea stărilor de greață si a vărsăturilor.
  • Busuioc -> Este o plantă puternică care acționează asupra bacteriilor ce provoacă probleme digestive.

Este foarte importantă reechilibrarea hidroelectrolitică, deoarece principala cauză a apariției simptomelor este deshidratarea organismului. În caz de toxiinfecție alimentară, corpul prezintă o deshidratare puternică, așa că este indicat consumul a 2 litri de apă pe zi, mai ales atunci când pacientul prezintă vărsături.

Este, de asemenea, importantă menținerea unui regim alimentar corespunzător. Acesta poate fi compus din orez, brânză, ceaiuri. După ce simptomele se ameliorează, este permisă introducerea treptată a altor alimente, cu evitarea băuturilor acidulate sau a celor din fructe.

Măsurile pe care trebuie să le luăm sunt, în principiu, de natură igieno-dietetice, adică oprirea consumului de aliment contaminat și păstrarea unor condiții de igienă bune.

Filtrum® este remediul natural care acționează prin îmbunătațirea peristalismului intestinal, reglează funcția motorie a intestinului și normalizează scaunele, fiind benefic în episoadele diareice provocate de: consumul de alimente alterate, consumul de apă din surse necontrolate, igienă precară. Filtrum® elimină toxinele, bacteriile patogene implicate în contaminarea alimentelor pe care le consumăm.

Ce este Filtrum® și cum funcționează?

Filtrum® este un absorbant intestinal de ultimă generație, mult studiat în ultimul timp, cu rol în reducerea numărului de scaune diareice și, astfel, în reducerea numărul zilelor de tratament, ajungându-se la un rezultat mult mai rapid.

Filtrum® acționează în ameliorarea manifestărilor provocate de contaminarea alimentelor pe care le consumăm cu bacterii și toxine bacteriene, viruși și paraziți, funcționând efectiv ca un burete la nivelul aparatului digestiv. Acesta nu se absoarbe în sânge și este eliminat din organism într-un interval scurt, de doar 24 de ore.

intoxicatie alimentara

Acest supliment alimentar are o capacitate mare de absorbție atât a bacteriilor patogene de orice fel, cât și a toxinelor acestora. Fiind un produs natural, bazat pe lignină hidrolizată, nu produce efecte secundare, nu se absoarbe sistemic și poate fi administrat în siguranță, indiferent de vârstă.

Ce este lignina și cum funcționează?

Lignina este un enterosorbent natural care absoarbe și elimină toxinele și bacteriile patogene din organism. Lignina hidrolizată are o mare capacitate de absorbție, asigurată de prezența porilor de diverse dimensiuni, și asigură un efect de dezintoxicare nespecifică.

Lignina ajută la atenuarea manifestărilor precum: diaree, crampe abdominale, greață, vărsături, provocate de consumul unor alimente contaminate cu microorganisme patogene sau a apei provenită din surse necontrolate.

Lignina hidrolizată poate fi o sursă de fibre insolubile. Aceasta nu se absoarbe la nivelul tractulului gastro-intestinal, nu trece în circulația sanguină și se elimină complet din intestin în 24 de ore.

Prevenirea toxiinfecției alimentare

Ca la orice altă afecțiune, este mai important să previi decât să tratezi și de aceea este important ca pe perioada verii, unde riscul de contaminare cu produși patogeni este mai mare din cauza condițiilor meteo particulare, să încercăm să păstrăm o igienă corespunzătoare a mâinilor și să ne alegem foarte bine locul unde servim masa.

Mâncarea gătită și păstrată mai multe zile, chiar și în frigider, este un mediu excelent de cultură pentru micro-organismele ce determină infecții digestive. Este motivul pentru care specialiștii în boli infecțioase și nutriționiștii recomandă consumarea mâncării la maximum 24 de ore după prepararea sa, dar și respectarea unui set de reguli care vă vor ține la distanță de posibilele afecțiuni.

Educația sanitară trebuie promovată pe toate liniile de la simpla spălare a mâinilor, până la lanțul de prelucrare și păstrare a alimentelor. Este foarte important ca prelucrarea termică a alimentelor să fie cât mai judicios făcută de fiecare persoană în parte și, de asemenea, controlul accesului la alimente al insectelor și locul de depozitate sunt alți factori care trebuie să fie în atenția tuturor.


Conform Organizației Mondiale a Sănătății, există 10 reguli stricte de prevenție a toxiinfecției alimentare:

  • Alege alimente corect prelucrate
  • Prepară corect termic și complet hrana
  • Consumă alimentele imediat după pregătirea lor
  • Păstrează alimentele preparate/gătite corect atât igienic cât și termic
  • Reîncălzește integral alimentele gătite
  • Evită contactul între alimentele crude, neprelucrate și cele gătite
  • Spălă în mod repetat mâinile, nu numai după utilizarea toaletei și înainte de masă
  • Păstrează o curățenie meticuloasă pe toate suprafețele din bucătărie
  • Protejează alimentele de insecte, rozătoare și alte animale
  • Folosește apa doar din surse sigure, potabile

Alege alimente corect prelucrate – Trebuie să fii foarte atent ca prelucrarea alimentelor să fie făcută în cel mai corect mod și în condiții perfecte de igienă. Alege cu mare atenție preparatele și evită să consumi mezeluri din surse nesigure.

Prepară corect termic și complet hrana – Temperatura preparării mâncărurilor este foarte importantă. De asemenea, aceasta nu trebuie lăsată mai mult de 2 ore la răcit. Chiar dacă nu s-a răcit complet, este de preferat depozitarea acesteia în recipiente mici și la frigider.

Consumă alimentele imediat după pregătirea lor – Dacă nu ai reușit totuși să le consumi imediat după ce le-ai pregătit, specialiștii spun că preparatele gătite cu carne sau legume nu trebuie ținute la frigider mai mult de 4 zile. Aici se numără cazul ciorbelor, tocănițelor sau pastelor, în timp ce un ou fiert poate rezista și o săptămână.

Păstrează alimentele preparate corect atât igienic, cât și termic – Alimentele preparate se mențin cel mai bine pe rafturile superioare ale frigiderului, unde temperatura este mai scăzută.

Reîncălzește integral alimentele gătite – S-a dovedit că temperaturile neuniforme cresc riscul de înmulțire al bacteriilor, așa că reîncălzește-ți integral preparatele deja gătite.

Evită contactul dintre alimente crude, neprelucrate și cele gătite – Trebuie evitat contactul dintre alimentele în stare crudă și cele proaspăt gătite, chiar și în interiorul frigiderului, deoarece sunt purtătoare de microbi și bacterii.

Spală în mod repetat mâinile, nu numai după utilizarea toaletei și înainte de masă – Igiena corporală este, poate cea mai importantă, așa că spală-te regulat pe mâini, mai ales înainte de masă sau atunci când îți prepari mâncarea și trebuie să manipulezi alimentele.

Păstrează o curățenie meticuloasă pe toate suprafețele din bucătărie – Igiena din bucătărie trebuie să fie una impecabilă, atât în frigider, cât și pe blatul din bucătărie. Nu uita însă să îți speli foarte bine și ustensilele cu detergent și apă caldă.

Protejează alimentele de insecte, rozătoare și alte animale – Depozitarea necorespunzătoare a mâncării și facilitarea accesului insectelor, rozătoarelor sau a altor animale, pot genera infecții digestive grave. Așa că ai foarte mare grijă unde îți depozitezi mâncarea și, de asemenea, este indicat să o păstrezi în recipiente închise ermetic, preferabil nu din plastic.

Folosește apa doar din surse sigure și potabile – Este foarte important să folosești ingrediente de calitate pentru preparatele tale și, de asemenea, doar apă din surse sigure și potabile.

Există perioade ale anului în care putem fi predispuși apariției toxiinfecției alimentare?

Toxiinfecția alimentară este o infecție sezonieră. Apare predominant vara, datorită temperaturilor foarte înalte care creează condiții propice dezvoltării microorganismelor. De aceea, trebuie acordată o mare atenție alimentelor cumpărate de la vânzătorii ambulanți, pentru că există riscul ca acestea să fie expirate sau chiar dacă ar fi în termen, din cauza manevrării sau depozitării necorespunzătoare, acestea să se degradeze înainte de termenul de expirare

Când ne dăm seama că trebuie să consultăm un medic?

De regulă, toxiinfecția alimentară este o infecție digestivă care poate fi tratată cu ușurință la domiciliu și nu persistă mai mult de 2-3 zile, însă pot apărea cazuri de agravare a acesteia, care necesită tratament specializat. Atunci când starea generală este proastă, pacientul acuză febră, frisoane, când scaunele sunt foarte multe sau când în scaun apar produse patologice, mucozități, sânge sau altele, când apar transpirații profunde, când pacientul nu se mai poate ridica din pat și când tensiunea arterială este scăzută, trebuie cerut ajutor medical specializat.

Toxiinfecția alimentară poate deveni foarte gravă când este ignorată, iar datorită deshidratării severe, se poate ajunge chiar la insuficiență renală acută de cauză prerenală, care să necesite inclusiv dializa renală.

Și cum responsabilitatea unei stări de sănătate optime este și contribuția ta, ai grijă atunci când alegi alimentele și locurile unde mănânci, prepară și păstrează mâncarea cât mai corect pentru a nu se altera sau contamina. De asemenea, păstrează normele de igienă personală, cât și acolo unde prepari sau păstrezi mâncarea.

Însă, dacă simptomele toxiinfecției alimentare își fac apariția, nu te îngrijora și acționează rapid.

Filtrum® este remediul natural care îți vine în ajutor și te ajută să te recuperezi mai repede.

Cum poți să afli rapid mai multe despre prevenirea toxiinfecției alimentare sau ce este de făcut dacă aceasta deja s-a declanșat? Caută-ne pe pagina de Facebook și rămâi conectat pentru mai multe informații.

P.S. Când bacteriile digestive își fac de cap, FILTRUM® le vine de hac!