Totul despre diareea acută și cea cronică: simptome, cauze, prevenție și remedii

Episoadele diareice pot apărea la orice vârstă și descriu, de regulă, eliminarea a mai mult de 3 scaune moi sau lichide zilnic. În cazul diareei acute, aceste episoade durează de regulă două zile. Dacă simptomele persistă și depășesc patru săptămâni, afecțiunea este una cronică și poate indica existența altor probleme de sănătate, mai grave.

 

Cum se manifestă diareea și de câte tipuri este

 

Diareea se manifestă prin creșterea numărului de scaune și schimbarea consistenței acestora într-una lichidă, apoasă, cu o greutate mai mare decât cea a scaunelor obișnuite.

Simptomele care însoțesc diareea

 

Pe lângă scaunele moi și dese, diareea se manifestă adesea prin colici abdominale de intensități variabile, urmate de distensia abdomenului (întinderea sau inflamarea acestuia). Dacă diareea este una de natură infecțioasă, poate fi însoțită și de grețuri sau vărsături.

De asemenea, din cauza deshidratării și a pierderilor de săruri minerale, poate da o stare de moleșeală și slăbiciune. Când e cauzată de bacterii sau virusuri, poate fi însoțită și de stări febrile, tocmai pentru că sistemul imunitar luptă să elimine agenții patogeni.

Atunci când episoadele diareice sunt foarte dese sau când afecțiunea este provocată de o afecțiune intestinală inflamatorie, este posibil ca scaunele să fie eliminate cu sânge. În astfel de situații, este indicată investigarea medicală și determinarea cauzelor reale ale diareei, pentru tratarea lor corespunzătoare.

 

De câte feluri este diareea

 

Diareea acută dispare de regulă de la sine, în decursul a câteva zile, între două și patru de obicei. Atunci când simptomele persistă însă, diagnosticul poate fi de diaree cronică și poate indica și prezența altor afecțiuni de sănătate, mai grave, așa cum este sindromul colonului iritabil, sindromul de malabsorbție sau diferite infecții cronice, boli inflamatorii ale intestinelor, suprainfecții, postinfecții sau chiar anumite afecțiuni endocrine precum hipertiroidia sau boala Addison.

Diareea cronică se manifestă prin recurența unor simptome precum durerile abdominale și eliminarea scaunelor moi și apoase. Pentru că o astfel de afecțiune poate provoca deshidratări amenințătoare pentru starea de sănătate a celor care suferă din cauza ei, este cu atât mai periculoasă pentru grupele de vârstă sensibile, așa cum sunt copiii și bătrânii.

 

Care sunt cauzele care duc la apariția diareei

Printre cele mai cunoscute cauze ale apariției diareei se numără infecțiile bacteriene cu Salmonella, Campylobacter, Escherichia coli, Shigella, Vibrio cholarae, Clostridium perfringens, Klebsiella oxytoca, Plesimonas shigelloides, Salmonella typhi, Yersinia enterocolitica sau Bacilus cereus. Acestea pot ajunge în tractul digestiv prin ingerarea unor alimente contaminate sau prin consumarea apei contaminate.

Virusurile pot, de asemenea, să genereze apariția diareei. Cele mai comune virusuri responsabile de apariția acesteia sunt rotavirusurile, virusul hepatitei, herpes simplex virus sau cytomegalovirusul. Pe lângă acestea, la fel de periculoase sunt și coronavirusurile, parvovirusurile, calicivirusurile, astrovirusurile, enterovirusurile.

Parazitii precum Giardia lamblia, Cryptosporidium sau Entamoeba histolytica, întâlniți, de asemenea, în surse contaminate de apă sau alimente, pot cauza infecții ale tractului digestiv care se manifestă prin diaree.

Alte cauze ale apariției diareei pot fi:

  • Infecțiile fungice cu Cryptosporidium sau Candida albicans;
  • Contactul cu metazoare precum Porifera, Cnidaria, Ctenaria;
  • Intoleranțele alimentare (cum este cea la lactoză sau cea la gluten);
  • Administrarea unor medicamente ce pot da efecte adverse (suplimentele cu magneziu, antibioticele, antihipertensivele);
  • Sindromul colonului iritabil sau alte afecțiuni digestive sau intestinale inflamatorii;
  • Intervențiile chirurgicale la nivelul stomacului sau al colonului, urmate uneori de apariția unor tulburări gastrice;
  • Tratamentele invazive dure, precum radioterapia sau chimioterapia.

 

Sunt și situații când cauzele diareei nu pot fi stabilite. Cu toate astea, incidența acesteia este mai mare în rândul persoanelor care schimbă des mediul și călătoresc. Apare mai des în rândul celor care călătoresc în țări exotice sau subdezvoltate, unde igiena este precară, iar apa și alimentele sunt adesea contaminate. Tocmai de aceea, în termeni populari, acest tip de diaree este cunoscută și drept „diareea călătorului”.

 

Complicații ale diareei

 

În absența unui diagnostic și a unui tratament corespunzător, diareea poate duce la apariția unor complicații destul de neplăcute:

    • Complicații digestive precum malnutriția;
    • Deshidratarea și pierderea sărurilor minerale din organism;
    • Afecțiuni ale rinichilor și ale sistemului excretor;
    • Dezechilibre hidroelectrolitice, cauzate de deshidratare și afecțiuni metabolice;
    • Anemia hemolitică, ce poate apărea în urma episoadelor severe de diaree;
    • Complicații neurologice, precum trombozele sau hemoragiile intracerebrale.

 

Investigații și diagnostic

Pentru diagnosticarea corectă și totodată pentru stabilirea cauzelor care au dus la apariția diareei, va fi nevoie să faci o serie de investigații și analize medicale:

    • Anamneza – constă în prezentarea istoricului clinic al pacientului și al rudelor apropiate, respectiv în identificarea afecțiunilor cronice prezente în familie;
    • Examinarea fizică și clinică – se realizează prin palparea abdomenului și prin discutarea simptomelor;
    • Coprocultura – se realizează prin prelevarea unei probe de scaun și este utilă pentru identificarea paraziților sau a bacteriilor, dacă diareea este cauzată de astfel de factori;
    • Testele de sânge – pot identifica alte cauze ale diareei, precum existența altor afecțiuni;
    • Testele imagistice – în cadrul cărora se va analiza starea generală a tractului digestiv și se vor putea observa eventualele inflamații.

 

Tratamente medicamentoase, remedii, tratamente complementare și metode de prevenție

Deși diareea acută se poate vindeca de la sine după aproximativ două zile, există o serie de metode prin care simptomele acesteia pot fi ameliorate, evitându-se astfel și apariția eventualelor complicații.

Medicamentele care pot ameliora semnele diareei

Există 3 tipuri de tratamente medicamentoase eficiente în ameliorarea stărilor specifice acestei afecțiuni și în îmbunătățirea stării pacienților care suferă de diaree:

    • Medicamentele antidiareice, folosite pentru reglarea tranzitului intestinal și reducerea numărului scaunelor eliminate zilnic; acestea pot avea efecte precum constipația ulterior, așadar utilizarea lor abuzivă nu este recomandată.
    • Medicamentele antispastice reduc crampele și durerile abdominale specifice afecțiunilor gastrice de acest tip.
    • Antibioticele sunt administrate în cazul în care cauzele diareei sunt de natură infecțioasă și au rolul de a distruge agentul patogen.

 

Tratamente complementare

 

Alături de medicamente, există o serie de măsuri complementare care pot contribui la ameliorarea simptomelor:

Adoptarea unui regim alimentar specific, sărac în alimente care pot provoca aciditate și inconfort gastric. Astfel, alimentele recomandate în perioada episoadelor diareice sunt următoarele:

  • orezul
  • pâinea prăjită
  • ovăzul
  • bananele
  • brânza.

 

Vor fi evitate preparatele prăjite în ulei, iar carnea se va consuma doar fiartă sau preparată la abur, cu condiția să fie slabă și ingerată în cantități destul de mici, tocmai pentru că se digeră mai greu decât alte alimente.

De asemenea pot contribui la agravarea simptomelor și se vor evita:

  • fasolea
  • mazărea
  • varza
  • conopida
  • alimentele care pot provoca balonare
  • zahărul
  • produsele lactate, cu excepția celor care au culturi de bacterii bune (iaurt, chefir)

 

Totodată, este preferabil să consumi cantități mai mici de mâncare, în reprize mai dese, decât cantități mari într-un număr redus de mese.

Completarea regimului alimentar cu probiotice poate, de asemenea, să ajute la vindecarea mai rapidă a diareei și la refacerea florei intestinale. Acestea pot fi luate sub forma suplimentelor alimentare sau ingerate prin alimente care conțin culturi bune de bacterii, precum sunt murăturile sau lactatele fermentate (iaurt, chefir).

Electroliții și lichidele au o importanță deosebită în rehidratarea și reechilibrarea organismului. Indiferent dacă alegi sărurile minerale din farmacii sau optezi pentru consumarea băuturilor cu electroliți pe care le poți găsi în magazinele cu articole și accesorii sportive, trebuie să știi că acestea te vor ajuta să ameliorezi simptomele specifice diareei severe, precum amețeala, stările de slăbiciune sau deshidratarea.

Suplimentele alimentare care ajută la combaterea simptomelor diareei și la ameliorarea stărilor de greață provocate adesea de agenți patogeni, așa cum sunt comprimatele Filtrum, pot ajuta la depășirea mai rapidă a episoadelor neplăcute de diaree și la reechilibrarea florei intestinale.

Pe lângă toate cele enumerate, este extrem de important să acorzi o importanță deosebită igienei în această perioadă. Nu doar că astfel vei reuși să distrugi mai repede eventualele cauze bacteriene, virale sau parazitare ale diareei, dar vei evita și răspândirea acestora. De la spălarea mâinilor la menținerea unei igiene orale perfecte și curățarea conștiincioasă a alimentelor, există o serie de măsuri ce țin de igienă pe care le poți adopta pentru a te însănătoși și pentru a evita repetarea episoadelor diareice.

 

Terapii și tratamente naturiste

 

Există o serie de plante cu afecțiuni antibacteriene, antiinflamatoare și calmante care pot fi consumate sub formă de ceai sau infuzie pentru ameliorarea stărilor. Printre acestea se numără mușețelul, menta, cimbrul sau feniculul, care calmează durerile abdominale specifice, ajută la modificarea consistenței scaunelor și reduc inflamațiile. Acestea, la fel ca medicamentele homeopate, se vor folosi însă în completarea tratamentelor recomandate de către medic. Totodată, o terapie adesea folosită pentru ameliorarea diareei este acupunctura.

 

Metode de prevenție a diareei la adulți și copii

 

Cea mai importantă metodă de prevenție este legată de igienă. Spălarea mâinilor înainte de masă, după utilizarea toaletei sau după călătoriile cu mijloacele de transport în comun și curățarea insistentă a alimentelor înainte de consumare poate preveni apariția diareei de natură virală sau infecțioasă.

Pentru că și apa poate fi în egală măsură contaminată, este indicat să o consumi numai din surse verificate, mai ales dacă ești într-o excursie.

Curele de probiotice pot, de asemenea, să contribuie la buna sănătate a tractului digestiv și la reglarea florei intestinale. Dacă aceasta este echilibrată, acțiunea bacteriilor nefavorabile ar putea fi mult mai blândă.

Pentru că anumite preparate sau băuturi pot provoca iritații sau inflamații ale tractului intestinal, evitarea lor poate fi o metodă eficientă de combatere a apariției episoadelor diareice. Este vorba despre prăjeli, băuturi alcoolice, cafea sau diverse ceaiuri cu efecte laxative.

În cazul copiilor și al bebelușilor, diareea este foarte periculoasă, deoarece poate provoca rapid deshidratări (în una, două zile), respectiv complicații. De aceea, este important să acorzi o atenție sporită igienei, dar și să vaccinezi copilul împotriva virusurilor care pot provoca diaree, așa cum este rotavirusul.

Simptomele diareei trebuie urmărite cu atenție atât la adulți, cât și la copii. Atunci când acestea persistă, apelarea la ajutorul medicului pentru o diagnosticare corectă și un tratament corespunzător este obligatorie, deoarece complicațiile pot fi destul de severe.

Sursă foto: Shutterstock

Bibliografie:

  1. Longo, Fauci, Kasper, Hauser, Jameson, Loscalzo, Harrison – Manual de Medicină
  2. I. Moraru, Anatomia Patologică vol. II
  3. Diarrhea in Adults (Acute) – NCBI
  4. Bacterial Gastroenteritis – EMEDICINE
  5. Diarrhea – Symptoms and Causes – Mayo Clinic
  6. Diarrheal Diseases – Acute and Chronic – American College of Gastroenterology
  7. Diarrhea – Cleveland Clinic
  8. Diarrhea: Causes, Symptoms & Treatments – Live Science

 

Articol scris de Ioana Barbu