Starea de greață: simptome, cauze, tratament

Stările de greață pot fi un simptom al unor afecțiuni mai simple sau mai complicate sau doar un efect al administrării de medicamente sau al stresului emoțional. Pot apărea la orice vârstă și nu reprezintă mereu un semnal de alarmă.

 

Ce sunt stările de greață?

O stare de greață se manifestă prin nevoia imperioasă de a voma. Cu toate că greața în sine nu pune în pericol sănătatea, pe termen lung și netratată, poate duce la deshidratare și alte stări de disconfort asociate cu ea.

Starea de greață poate fi de două tipuri – acută (sau de scurtă durată) și persistentă –  cauzele apariției sale fiind direct legate și de momentul din zi când are loc.

Astfel, greața și vărsăturile de dimineață apar mai ales la începutul sarcinii sau după consum excesiv de alcool. Starea de greață din timpul sau imediat după masă poate fi primul semn al unei infecții alimentare sau a unor tulburări alimentare. Vărsăturile și greața apărute la câteva ore de la masă pot sugera prezența unui ulcer gastric sau a unor tulburări digestive.

Care sunt simptomele stărilor de greață?

Starea de greață poate fi recunoscută prin semnele și simptomele care însoțesc nevoia de a vărsa. Mai jos sunt cele mai răspândite simptome ale stării de greață.

    • senzație de sfârșeală – apare mai ales ca urmare a deshidratării organismului
    • paloare
    • transpirație excesivă
    • dureri abdominale
    • lipsa apetitului
    • diaree
    • febră
    • tensiune arterială ridicată
    • puls neregulat
    • extremitățile devin reci
    • dureri de cap
    • amețeală – poate fi un semn al unor probleme ale urechii interne (responsabile cu echilibrul)
    • salivare excesivă

 

Care sunt cauzele stărilor de greață?

Cauzele stării de greață sunt variate, de la o toxiinfecție alimentară, luată când ai mâncat la un restaurant în vacanță, la o boală cronică. De aceea, trebuie excluse toate posibilitățile pentru a putea începe tratamentul.

În general cauzele stărilor de greață sunt neurologice, psihogene, gastrointestinale, infecțioase, metabolice, sau provocate de anumite medicamente.

Cauze neurologice

În cele mai multe cazuri, stările de greață sunt provocate fie de infecții ale tubului digestiv, fie apar ca urmare a vertijului sau a amețelilor.

Atunci când vine vorba de cauzele neurologice, starea de greață poate fi un semn al unui traumatism, dar și o consecință a oboselii cronice. Mai jos sunt principalele afecțiuni neurologice care ar putea provoca stări de greață.

    • rău de mișcare
    • traumatism cerebral
    • migrenele
    • meningita
    • hidrocefalie
    • convulsiile
    • scleroză multiplă
    • malformații congenitale
    • sindromul lui Guillain-Barre
    • accident vascular cerebral
    • hemoragie intracraniană.

 

Cauze psihogene

Cauzele psihogene se referă mai ales la stările de greață apărute din motive psihologice.

    • anxietate
    • depresie
    • anorexie sau bulimie

 

Cauze gastrointestinale

Poate cele mai comune, cauzele gastrointestinale sunt principalele vinovate pentru apariția stărilor de greață.

Mai jos sunt cele mai răspândite afecțiuni care au ca simptom starea de greață.

    • toxiinfecție alimentară
    • hepatită
    • ciroză hepatică
    • ocluzie intestinală
    • obstrucție gastrică
    • gastropareză
    • reflux gastroesofagian
    • peritonită
    • hernie strangulară
    • sindrom de colon iritabil
    • ulcer gastroduodenal
    • gastroenterită
    • colecistită
    • pancreatită
    • ischemie mezenterică
    • boala Crohn
    • leziuni ale organelor interne
    • cancer de pancreas

 

Cauze infecțioase

Anumite infecții pot fi premergătoare stării de greață. Mai jos sunt câteva dintre cele mai frecvente.

    • infecții bacteriene
    • otită acută medie
    • pneumonie
    • infecții ale tractului urinar
    • infecții cu adenovirus sau rotavirus

 

Cauze metabolice

Uneori starea de greață poate apărea ca urmare a unei afecțiuni metabolice.

    • insuficiență renală
    • insuficiență suprarenală
    • otrăvire (de exemplu cu arsenic)
    • expunere la radiații
    • intoxicație cu ricin
    • hipercalcemie
    • intoxicație cu monoxid de carbon
    • hiponatremie
    • uremie
    • hipertiroidism
    • diabet
    • sarcină (grețuri matinale)

 

Stări de greață provocate de medicamente

Medicamentele pentru tratarea unor condiții cronice pot provoca stări de greață, mai ales la începutul tratamentului. În general, greața va dispărea de la sine, însă dacă acest lucru nu are loc, adresează-te medicului.

Doctorul îți poate recomanda un medicament pentru înlăturarea stării de greață. Mai jos sunt principalele tipuri de medicamente care pot provoca o stare de greață.

    • antibiotice
    • anticonvulsive
    • chimioterapice
    • suplimente hormonale
    • antiinflamatoare
    • medicație pentru tratarea bolilor cardiovasculare

 

Afecțiuni ce pot cauza o stare de greață

În cazuri rare, anumite afecțiuni pot avea ca simptom starea de greață. Mai jos sunt câteva dintre ele.

    • infarctul miocardic
    • bronhopneumonia
    • glaucom
    • septicemie
    • gripă
    • mielom multiplu
    • oboseală sau stres cronic.

 

Care sunt factorii de risc asociați stărilor de greață?

Riscul de a avea o stare de greață crește în anumite condiții:

    • dacă ai slăbit mult recent (fără a urma diete sau a practica sport) – poate fi un semn al unor probleme gastrice care pot duce la greață
    • o dietă zilnică deficitară
    • diaree
    • migrene pe termen lung fără o cauză aparentă
    • senzație persistentă de balonare

 

În ce constă diagnosticarea stării de greață?

Atunci când starea de greață persistă mai mult de trei zile, vizita la doctor este obligatorie.

Medicul te va ruga să îi faci o trecere în revistă a istoricului medical (existența unor boli cronice la tine sau la membrii cei mai apropiați ai familiei, consumul  unor medicamente fără recomandare medicală etc.) și îți va face o serie de teste pentru a descoperi cauza persistenței stării de greață.

Mai jos sunt cele mai importante teste pe care se poate să le suporți.

    • teste complete de sânge – un număr prea mare al leucocitelor din sânge este un prim semn al unei infecții sau al unei anemii
    • test electrolitic – dezechilibrul electrolitic poate provoca o stare de greață și vărsături
    • procentul de sedimentare electrolitică – indică existența unei infecții
    • nivelul enzimelor pancreasului și ficatului – dacă este anormal înseamnă că o boală afectează unul dintre aceste organe
    • nivelul albuminei din sânge – arată o boală cronică sau este un semn al anorexiei
    • test al hormonilor tiroidieni – dacă nivelul lor este prea mare sau prea mic atunci diagnosticul va fi de infecție tiroidiană
    • esofago-gastroduodenoscopie – detectează posibile ulcere sau leziuni ale tractului digestiv
    • ultrasonografie abdominală – indică o problemă a vezicii urinare, a ficatului, sau a pancreasului
    • tomografie computerizată – detectează existența unor leziuni ale sistemului nervos.

 

Cum poți trata stările de greață?

Generalitatea stărilor de greață, faptul că poate fi un simptom al unei plaje largi de afecțiuni înseamnă că și tratamentul depinde de cauză.

Dacă în cazul stărilor de greață persistentă sunt recomandate medicamente din familia antihistaminicelor (dimenhidrinat, meclozin sau prometazin) sau a prokineticelor (metoclopramid), pentru stările de greață ușoare (de 1-2 zile) tratamentul poate însemna apelarea la medicina naturistă.

Metode naturiste împotriva stărilor de greață

Pe durata perioadei de greață este recomandat să se evite alimentele grase (carnea, untul, brânzeturile), fructele și legumele acide (roșiile și portocalele), dulciurile, pastele, sau semipreparatele care pot da peste cap tractul gastrointestinal și mai mult. Se recomandă a se opta în schimb pentru piureuri de banane, cartofi, sau morcovi și felii simple de pâine prăjită.

Mai jos sunt o serie de sugestii de metode naturiste pentru îndepărtarea stării de greață:

    • consumul ceaiului de mentă, mușețel, roiniță sau ghimbir neîndulcit – calmează simptomele stării de greață, având un ușor efect sedativ
    • câteva picături de suc de lămâie în fiecare pahar de apă
    • masajul frunții cu ulei esențial de lavandă – are efect relaxant și atenuează starea de rău
    • infuzia de mentă și eucalipt răcoresc organismul, calmând greața

 

Când trebuie să mergi la doctor din cauza stărilor de greață?

Drumul la doctor devine obligatoriu atunci când starea de greață persistă mai mult de trei zile.

Persistența simptomelor ar putea indica o afecțiune gravă care necesită tratament medicamentos urgent. Mai jos sunt câteva dintre simptomele care ar trebui să te determine să apelezi la doctor.

    • scaun cu sânge
    • letargie și stare de leșin – alături de starea de greață pot sugera o problemă neurologică
    • vedere încețoșată
    • probleme respiratorii
    • dureri în piept – de exemplu, starea de greață și durerile în piept pot fi un semn al atacului de cord
    • febră mare, zile la rând
    • puls neregulat
    • rigiditatea gâtului
    • vărsături cu sânge
    • în cazul copiilor sub șase ani, trebuie să mergi cu ei la doctor dacă starea de greață persistă câteva ore la rând sau dacă nu au mai urinat de 4-6 ore
    • în cazul copiilor de peste șase ani, trebuie să mergi la doctor dacă simptomele nu s-au ameliorat după 24 ore.

 

Cum poți preveni stările de greață?

Urmând câteva sfaturi simple, poți evita apariția stărilor de greață.

    • Mănâncă porții mici de-a lungul zilei, în locul a trei mese consistente
    • Mestecă încet fiecare bucată
    • Evită mâncărurile greoaie – grăsimile greu de digerat, alimentele care te balonează, produsele semipreparate
    • Consumă alimente la temperatura camerei dacă îți este rău când miroși alimente fierbinți
    • Bea lichide (apă, ceai, sucuri naturale) între mese și nu în timpul lor, pentru a asigura o mai bună digestie a mâncării

 

În lipsa unor complicații, starea de greață poate fi tratată destul de ușor, în cazurile cele mai fericite chiar fără medicamente. Cum prevenția este cea mai bună medicină, urmarea unui stil de viață echilibrat poate ține la distanță reapariția acestei probleme.

Sursa foto: Shutterstock

Articol scris de Ioana Barbu