Ce sunt vărsăturile, din ce cauză apar și cum pot fi tratate

Precedate de o senzație acută de greață, vărsăturile reprezintă eliminarea involuntară a conținutului stomacal, în mod forțat, prin orificiul bucal sau prin orificiile nazale. Greața poate apărea însă și fără a fi urmată de vărsături.

În ceea ce privește manifestările, vărsăturile pot fi însoțite și de simptome specifice infecțiilor bacteriene, precum febra și deshidratarea. De altfel, acestea pot fi provocate de acțiunea germenilor sau a unor virusuri, dar pot să apară și din cauza unor afecțiuni inflamatorii, a traumatismelor, a tumorilor sau a obstrucțiilor la nivelul organelor. Află, în cele ce urmează, totul despre apariția vărsăturilor, simptomele specifice acestora, tratamentele eficiente și metodele de prevenție a celor care au cauze infecțioase:
 

 

Tipuri de vărsături

 

În funcție de modul de manifestare, de conținutul acestora și de persoanele afectate, vărsăturile pot fi de mai multe tipuri:

  • Vărsăturile ciclice
  • Vărsăturile acute
  • Vărsăturile clinice

Vărsăturile ciclice se manifestă repetitiv, de cel puțin patru ori în decurs de o oră și pot fi periodice. Pot apărea în rândul adulților și al copiilor din cauza consumului anumitor alimente iritante (care conțin cofeină, lactoză sau glutamat), a privării de somn, a menstruației, a episoadelor alergice sau chiar a emoțiilor puternice.

Acestea pot fi anticipate prin apariția palorii și instalarea simptomelor de greață. Cauzele acestora nu sunt întotdeauna cunoscute, iar uneori se pot manifesta alături de alte simptome gastrointestinale, neurologice sau generale.

Cele mai frecvente cauze ale vărsăturilor

Vărsăturile pot apărea în timpul migrenelor, durerea puternică și susținută din zona cefei fiind una dintre cele mai comune cauze care duc la apariția acestora. Tulburările de mișcare, precum labirintita, boala Meniere sau vertijul benign postural, pot, de asemenea, să provoace astfel de simptome.

Tulburările urechii interne pot, de asemenea, să provoace astfel de manifestări gastroenterologice, la fel și creșterea presiunii intracraniene, indiferent dacă are cauze externe (accidentări) sau interne (diferite afecțiuni).

Vărsăturile pot apărea și din cauza insolației, survenită pe fondul expunerii prelungite la căldură, a deshidratării și arsurilor solare, dar și ca urmare a modificării nivelului de electroliți din sânge. Destul de dese sunt însă și cauzele de natură olfactivă, precum mirosurile neplăcute sau gusturile nefirești, dar și cele de natură auditivă, cum sunt sunetele foarte puternice sau susținute.

 

Cu ce afecțiuni sunt asociate cel mai adesea vărsăturile

 

Vărsăturile pot să reprezinte deseori un semnal de alarmă pentru starea generală de sănătate. Acestea se manifestă frecvent în cazul instalării unor afecțiuni precum gastrita acută, ulcerul peptic, refluxul gastroesofagian, ocluzia intestinală, dar pot avea și cauze virale sau bacteriene, precum toxiinfecția alimentară.

De altfel, vărsăturile pot fi provocate și de consumul unor produse sau substanțe care irită mucoasa gastrică, precum tutunul, alcoolul sau medicamentele antiinflamatoare care nu conțin steroizi.

Alte afecțiuni care se pot manifesta prin vărsături

 

Vărsăturile sunt prezente ca simptome ale mai multor afecțiuni intestinale, ale vezicii biliare sau ale altor organe și țesuturi. Una dintre ele este diabetul zaharat, în cazul căruia stările de greață pot apărea destul de des.

De asemenea, bolile ficatului, cum sunt hepatitele sau ciroza hepatică, se pot manifesta prin vărsături. Nici afecțiunile pancreasului nu sunt mai blânde în acest sens, însă vărsăturile pot apărea și ca simptom al bolilor renale, al anginei pectorale, al infecțiilor pulmonare, al septicemiei și chiar al anumitor tipuri de cancer. De altfel, pot fi prezente și în cazul unor tulburări alimentare, precum bulimia sau anorexia.

Vărsăturile și sarcina

 

Din cauza oscilațiilor hormonale specifice primului trimestru, stările de greață și vărsăturile le afectează adesea pe femeile aflate în primele trei luni ale sarcinii. Acestea se manifestă cu precădere în primele ore ale dimineții, însă pot apărea și pe parcursul zilei.

Femeile însărcinate pot manifesta, în această perioadă, o sensibilitate crescută la mirosuri și gusturi. Pentru că motivele vărsăturilor nu se limitează neapărat la dereglările hormonale, acestea pot avea și alte cauze, de natură infecțioasă, virală sau pot apărea ca simptom al altor afecțiuni. De aceea, este important ca femeile însărcinate să fie ținute sub observația medicului și să îi comunice acestuia eventualele simptome anormale pe care le experimentează.

Vărsăturile la bebeluși și copii

Părinții confundă adesea vărsăturile cu regurgitarea pe care bebelușii o experimentează frecvent după sau chiar în timp ce mănâncă. Prin aceasta, copiii mici elimină cu ușurință alimentele pe care nu au reușit să le digere. Așadar, nu reprezintă niciun pericol pentru starea lor de sănătate.

Vărsăturile pot apărea însă la bebelușii aflați în primele trei-șase săptămâni de viață și ca simptom al stenozei pilorice, o afecțiune în urma căreia alimentele sunt împiedicate să ajungă în intestine, din cauza îngroșării mușchilor pilorului și a subțierii lumenului.

Episoadele de vomă sunt destul de agresive, însă boala se poate trata printr-o intervenție chirurgicală ușoară, în urma căreia nu apar de regulă complicații. Alte simptome ale acestei afecțiuni sunt foamea constantă a micuților, deshidratarea, contracțiile abdominale, constipația și scăderea bruscă în greutate.

Vărsăturile mai pot apărea la copiii de vârste mici din cauza unui tip de ocluzie intestinală, cunoscută și drept intususcepțiune. Afecțiunea se manifestă prin presiunea asupra unui segment al intestinului subțire și împingerea acestuia în zonele alăturate. Copiii care suferă de intususcepțiune pot elimina scaune cu sânge și plâng necontrolat din cauza disconfortului.

La fel ca în cazul adulților, vărsăturile pot apărea la copii și ca urmare a unei infecții virale sau bacteriene contractate în urma consumului de alimente alterate sau infestate.

Cum se tratează vărsăturile

În funcție de cauzele care au declanșat vărsăturile, medicul specialist va stabili tratamentul potrivit. Pe lângă medicamente, este important să acorzi o atenție sporită hidratării, să respecți un regim alimentar destul de strict și să te ferești de anumiți factori iritanți.

Tratamentul medicamentos

 

Dacă vărsăturile au fost provocate de o infecție bacteriană, medicul poate recomanda administrarea unui antibiotic pentru distrugerea germenilor declanșatori. În cazul infecțiilor, fie ele virale sau bacteriene, poate fi nevoie și de administrarea unor antitermice, pentru reglarea temperaturii corpului.

Medicamentele antiemetice administrate oral sau intravenos, prin perfuzie, alături de soluții cu săruri de reechilibrare hidroelectrolitică, pot fi administrate inclusiv femeilor însărcinate, sub forma de benzi compresive, vitamina B6 și fructoză sau alternative (dextroză/acid fosforic).

 

Evitarea deshidratării

 

Pentru că vărsăturile pot cauza deshidratare severă și pot degenera în diferite complicații, este important ca în timpul episoadelor de acest gen să se consume cât mai multe lichide. Ciorbele și sucurile cu pulpă vor fi însă evitate, atât din cauza conținutului solid, cât și a acidității fructelor și legumelor.

Pacienților le este recomandat să consume cantități mari de apă, supe clare și sucuri de citrice, al căror gust acrișor poate ameliora și starea de greață. Citricele nu sunt recomandate atunci când vărsăturile au o cauză infecțioasă, situație în care medicul va recomanda un regim special, cum este cel pentru toxiinfecția alimentară.

Regimul alimentar recomandat

 

Laptele și derivatele din lapte pot accentua simptomele de greață și vărsături și sunt strict interzise în perioada tratamentului și în cea de refacere. De asemenea, iritanți precum cafeaua sau ceaiurile care conțin cofeină vor fi evitați pentru a nu agrava situația.

În primele 24 de ore se vor consuma, în măsura în care este posibil, doar alimente lichide, cum sunt supele clare. După această perioadă, în regimul alimentar vor fi introduse alimente mai consistente, dar ușor de digerat, precum bananele, orezul fiert, cartofii fierți, pâinea prăjită, morcovii fierți și pastele făinoase. Vor fi evitate cu orice preț alimentele grase, picante și cele prăjite, dar și alte fructe și legume în afara celor menționate anterior.

Când constituie vărsăturile o urgență medicală

Episoadele de grețuri și vărsături pot avea cauze comune, precum oscilațiile hormonale sau hipersensibilitatea față de anumite mirosuri, gusturi sau zgomote intense. În astfel de situații, acestea vor fi tratate, conform indicațiilor medicului, la domiciliul pacientului și nu necesită internare sau investigații suplimentare.

Există însă și situații, respectiv simptome, care necesită intervenția specializată urgentă. Atunci când vărsăturile însoțesc dureri bruște și intense de cap sau migrene, când pacienții au temperatura corporală crescută, când aceștia se află în incapacitatea de a consuma lichide sau hrană pentru perioade mai lungi de 12 ore, cauzele trebuie investigate amănunțit.

De asemenea, vărsăturile care conțin urme de sânge pot semnala existența unor probleme de sănătate mai grave. Atunci când stările de vomă și vărsăturile, cunoscute clinic sub termenul de emeză, sunt însoțite de sete excesivă, senzația de gură uscată, urinări frecvente, amețeli și stare de moleșeală sau scăderea pulsului cardiac, vizita la medic nu este opțională.

 

Bibliografie:

Sursa foto: Shutterstock

Articol scris de Ioana Barbu