Crampele abdominale: Cauze, tratament, prevenţie

Crampele la stomac, spasmele stomacale sau, pur şi simplu, durerile de burtă sunt, de fapt, un termen generic folosit pentru o serie întreagă de simptome și senzații diferite.

 

În mod obișnuit, vorbim despre crampele stomacale ca fiind orice fel de durere sau senzație de disconfort percepută oriunde în regiunea stomacului. Durerea poate fi internă sau la suprafaţă, poate fi provocată de afecţiuni ale organelor interne, de alimente contaminate cu paraziţi sau chiar provocată de efort, atunci când vorbim despre crampe musculare. Din acest motiv, lista potențialelor cauze este lungă și foarte variată.

În abdomen se regăsesc unele organe care pot fi afectate de diverse boli și inflamații, iar simptomele acestora se pot încadra la categoria „crampe”. Printre aceste organe se numără:

  • intestinele – gros și subțire
  • rinichii
  • apendicele
  • splina
  • stomacul
  • vezica biliară
  • ficatul
  • pancreasul

 

Pe lângă crampele provocate de posibilele afecţiuni ale organelor mai sus menţionate, crampele pot fi şi de natură musculară.

Cum identificăm crampele abdominale

 

Crampele fac parte dintr-o serie de simptome numite generic „dureri abdominale”, alături de colici și de durerile de stomac localizate. Pentru o mai bună diagnosticare, este important să putem face diferența între tipurile de simptome.

Crampele sunt dureri de stomac fluctuante, care vin și dispar la un interval anume. Poate fi vorba de minute sau chiar ore. Pot să dispară complet fără tratament și sunt asociate cu alte probleme medicale, cum ar fi diareea, constipația, balonarea sau flatulența.

În cazul femeilor, crampele pot fi asociate și cu perioada de menstruație, cu unele complicații la organele de reproducere feminine sau chiar cu avortul spontan.

În funcție de intensitate și de durată, iată care sunt simptomele celorlalte două tipuri de dureri abdominale:

 

Dureri de stomac localizate

 

Durerile de stomac localizate apar doar într-o zonă a abdomenului. Sunt adesea provocate de problemele apărute la nivelul unui anumit organ. Durerea de acest tip poate varia în intensitate, dar poate fi și constantă și de durată, în funcție de gravitatea situației. Ulcerul stomacal (adică răni deschise pe partea interioară a stomacului) este printre cele mai des întâlnite afecțiuni care pot provoca dureri de stomac localizate.

 

Colici stomacale

 

Acest tip de durere stomacală se manifestă brusc și intens, seamănă cu un spasm muscular sever și poate semnala prezența unor afecțiuni mai grave, cum ar fi pietrele la rinichi sau în vezica biliară. Durerea poate să apară în momentul în care aceste așa-numite pietre – sau calculi – încep să se miște de-a lungul canalelor sistemului excretor.

Cauzele crampelor abdominale

 

Crampele abdominale pot fi provocate de o serie de cauze care, de multe ori, nu au nimic în comun una cu cealaltă. Principalele cauze sunt infecțiile, creșterea anormală a unor organe, obstrucția (blocajul) intestinelor sau a altor organe și tulburările intestinale, cum ar fi toxiinfecțiile alimentare şi indigestia.

Pe lângă infecțiile și afecțiunile organelor aflate în stomac, o altă posibilă cauză pentru crampele stomacale este migrarea unor infecții din alte zone ale corpului. De exemplu, infecțiile gâtului sau din sânge pot duce la apariția unor bacterii în tractul digestiv, bacterii care pot provoca modificări în digestie și pot duce la probleme cum ar fi diareea sau constipația.

Crampele asociate cu menstruația sunt o altă sursă potențială de dureri în partea de jos a abdomenului, dar aceste situații sunt mai rar întâlnite. Crampele din perioada menstruației provoacă, de obicei, dureri în zona pelvisului.

Crampele stomacale sunt, de obicei, marcate prin dureri abdominale de intensitate redusă. Acestea pot fi provocate de afecțiuni minore ale stomacului, între care:

  • toxiinfecția alimentară
  • constipația
  • diareea
  • balonarea
  • gastroenterita
  • refluxul gastroesofagian (atunci când acidul gastric din stomac intră pe esofag, provocând arsuri și alte simptome)
  • stările de vomă
  • stresul

 

Când trebuie să mergi la doctor

În mod normal, durerile slabe de stomac și crampele pot să dispară de la sine, fără să fie nevoie de tratament sau de investigații medicale. În unele cazuri, însă, crampele preced anumite afecțiuni care, dacă nu sunt tratate la timp, se pot transforma în probleme medicale grave.

Fă-ți o programare la medic în cazul în care apar aceste simptome:

  • crampe abdominale care durează mai mult de 24 de ore
  • constipație de durată
  • stări de vomă
  • o senzație de usturime în timpul urinării
  • febră
  • pierderea apetitului
  • pierderi inexplicabile în greutate

De asemenea, contactează medicul tău în cazul în care ești însărcinată sau alăptezi și ai dureri abdominale.

 

Când trebuie să apelezi la un serviciu de urgență

În cazul în care crampele pe care le resimți sunt severe, acute, de durată și intense, e cazul să contactezi serviciul de urgență. La fel, dacă durerile sunt însoțite de următoarele simptome:

  • scaune cu sânge
  • febră mare (peste 38 de grade Celsius)
  • amețeală și stări de vomă persistente
  • piele îngălbenită
  • balonare sau o sensibilitate acută a abdomenului
  • dificultăți în respirație

Atunci când crampele sunt asociate cu traumatisme (în urma unui accident, de exemplu), cu o senzație de presiune sau dureri în piept, este cazul să suni imediat la 112.

 

Diagnosticarea crampelor abdominale

 

În cazul în care urmează să mergi la medic, trebuie să ştii că durerile abdominale pot fi diagnosticate printr-o serie de teste, precedate de o examinare corporală. Aceasta include palparea diferitelor zone ale stomacului, pentru a depista eventualele organe umflate sau alte probleme care pot fi simţite prin apăsare.

În funcţie de rezultatele examenului, medicul va şti ce teste au prioritate. Radiografiile şi ecografiile sunt utilizate de obicei pentru a vizualiza organele şi ţesuturile în detaliu. Aceste teste pot să detecteze eventualele tumori, fracturi sau inflamaţii ale organelor din abdomen.

Alte teste includ:

  • colonoscopia – (o analiză imagistică a colonului şi a intestinelor)
  • endoscopia – (o analiză care poate detecta inflamarea şi neregulile din esofag şi din stomac)
  • radiografii speciale care folosesc substanţe de contrast pentru a depista eventualele ulcerări, inflamaţii, blocaje şi alte anormalităţi prezente în stomac.

În acelaşi timp, medicul poate să dispună efectuarea unor teste de sânge, urină şi scaun, pentru a vedea dacă e depistată prezenţa unor bacterii, viruşi sau paraziţi periculoşi pentru organism.

 

Crampele abdominale în timpul sarcinii

În timpul sarcinii, crampele abdominale sunt considerate normale: corpul trece prin anumite modificări fizice pentru a se adapta fătului aflat în creștere. Deși multe dintre cauzele care produc crampe în timpul sarcinii sunt inofensive, unele dintre ele pot fi mai grave.

Este important să puteți recunoaște cu uşurinţă simptomele care ar putea provoca îngrijorări. Cel mai în măsură să ofere aceste informații este medicul obstetrician. Iată care sunt unele dintre cele mai întâlnite cauze:

  • Balonarea – este unul dintre cele mai frecvente simptome în timpul unei sarcini. Este provocată de nivelul ridicat de progesteron pe care îl produce organismul tău. Acest hormon are rolul de a relaxa corpul, ceea ce duce la încetinirea digestiei.
  • Contracțiile Braxton – Hicks – apar cel mai des în al treilea trimestru al sarcinii. Sunt contracții neregulate care dau senzația de încordare a mușchilor. Sunt inofensive, dar va trebui să iei legătura cu medicul tău în cazul în care devin regulate.
  • Mișcările fătului – atunci când copilul tău se mișcă în uter, aceste reacții pot da senzația unor crampe sau a unor contracții. Sunt frecvente în trimestrul al doilea și, pentru că fătul este încă prea mic ca să resimți puternic loviturile, le vei percepe drept crampe sau spasme.
  • Întinderi musculare – în timpul sarcinii, muşchii stomacului se întind, pentru a putea acomoda mai bine fătul. Senzaţia poate fi una de spasme şi poate duce la dureri acute, dar acestea sunt considerate a fi comune în timpul sarcinii.

 

Tratamentul crampelor abdominale

 

În cazul în care te confrunţi cu crampe frecvente, există modalități prin care poţi ameliora pentru scurt timp durerile, dar şi metode de durată care pot trata cauza principală a acestor probleme. Tratamentul poate fi de mai multe feluri:

 

Tratament medicamentos

 

În funcţie de cauza crampelor, există mai multe medicamente pe care le poţi lua ca să scapi de aceste simptome.

  • Toxiinfecţie alimentarăFiltrum este un supliment alimentar care absoarbe substanţele toxice, bacteriile, viruşii şi paraziţii care pot contamina alimentele.
  • Gastrită sau gastroenterită – antibiotice.
  • Colită ulcerativă şi boala lui Crohn – aminosalicilaţi sau corticosteroizi.
  • Sindromul colonului iritabil – medicamente antispastice.

 

Tratament naturist

 

Printre cel mai des întâlnite metode naturiste pentru calmarea crampelor sunt ceaiurile, căldura şi masajul stomacal. Cu toate acestea, este indicat să ceri întotdeauna opinia unui medic dacă durerile de stomac se acutizează sau persistă o perioadă mai îndelungată.

  • Ceaiul de muşeţel – poate fi folosit în mod eficient pentru a calma un stomac deranjat şi are un efect benefic şi asupra spasmelor stomacale. Este considerat, de asemenea, şi un remediu pentru balonare.
  • Căldura – are un rol liniştitor asupra muşchilor stomacali şi acţionează mai ales atunci când crampele sunt provocate de întinderi musculare.
  • Masajul – masajul zonelor afectate de crampe stomacale poate avea, la rândul lui, un efect benefic asupra corpului.

 

Prevenirea crampelor abdominale

 

Nu toate tipurile de crampe pot fi prevenite, pentru că unele sunt cauzate de organe sau afecţiuni medicale asupra cărora nu putem avea control. Cu toate astea, poţi reduce riscul apariţiei crampelor stomacale dacă ţii cont de următoarele sfaturi:

  • Urmează o dietă sănătoasă – consumă alimente uşoare până la dispariţia simptomelor sau a crampelor. Dacă durerile sunt însoţite de vărsături, nu mânca nimic în următoarele 6 ore.
  • Bea apă cât mai des – renunţă, în acelaşi timp la băuturi complexe, carbogazoase sau care conţin cafeină.
  • Fă exerciţii fizice regulate şi nu te abţine de la a face mişcare.
  • Nu încerca exerciţii fizice abdominale în cazul în care ai crampe musculare abdominale.
  • Pune porții mai mici la masă
  • Renunță la mâncărurile condimentate
  • Consumă alcool în cantități cât mai mici

Dacă suferi de o boală intestinală cum ar fi Boala lui Crohn, urmează dieta pe care ți-a stabilit-o medicul tău gastroenterolog. De asemenea, dacă te întinzi în pat la scurt timp după ce ai mâncat, s-ar putea să ai de-a face cu crampe stomacale. O idee bună este să aștepți cel puțin două ore după masă, înainte să te așezi în pat.

 

Sursa foto: Shutterstock

Articol scris de Ioana Barbu